Doomscrolling-ul, adică obiceiul de a derula constant știri negative sau informații alarmante pe telefon sau pe rețelele sociale, a devenit tot mai frecvent în ultimii ani. Mulți oameni ajung să consume ore întregi de conținut despre crize, conflicte sau probleme sociale fără să își dea seama cât de mult le afectează starea mentală. Deși pare un gest inofensiv, doomscrolling-ul poate influența nivelul de anxietate, calitatea somnului și energia mentală. În timp, acest tip de consum constant de informații negative poate menține creierul într-o stare de alertă permanentă.
Unul dintre cele mai evidente efecte ale doomscrolling-ului este creșterea anxietății. Creierul uman este programat să reacționeze mai puternic la informațiile negative, deoarece acestea sunt percepute ca potențiale amenințări. Atunci când suntem expuși constant la știri alarmante, sistemul nervos poate rămâne într-o stare de vigilență.
Această reacție poate duce la creșterea nivelului de stres. Organismul poate produce mai mult cortizol, hormonul asociat cu reacția de „luptă sau fugi”. Atunci când această stare devine constantă, pot apărea tensiune mentală, iritabilitate sau dificultăți de relaxare.
Doomscrolling-ul poate afecta și energia mentală. Creierul consumă resurse pentru a procesa informațiile, iar fluxul continuu de știri și actualizări poate duce la supraîncărcare cognitivă. Cu cât mintea este expusă la mai mulți stimuli negativi, cu atât poate deveni mai obosită.
Această oboseală mentală poate reduce capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor. Persoanele care petrec mult timp derulând informații negative pot observa că devine mai dificil să se concentreze pe activitățile zilnice sau să finalizeze sarcinile importante.
Un alt efect al doomscrolling-ului este impactul asupra somnului. Mulți oameni au tendința de a verifica știrile sau rețelele sociale seara, înainte de culcare. Expunerea la informații stresante în această perioadă poate menține creierul într-o stare de activare.
În plus, lumina emisă de ecrane poate reduce producția de melatonină, hormonul responsabil pentru reglarea somnului. Combinația dintre stimularea mentală și lumina artificială poate face adormirea mai dificilă și poate afecta calitatea odihnei.
Doomscrolling-ul poate contribui și la apariția unei perspective mai pesimiste asupra realității. Atunci când majoritatea informațiilor consumate sunt negative, creierul poate începe să perceapă lumea ca fiind mai periculoasă sau mai instabilă decât este în realitate.
Acest fenomen este legat de modul în care creierul filtrează informațiile. Expunerea repetată la conținut negativ poate crea impresia că aceste evenimente sunt mai frecvente sau mai iminente decât sunt în mod real.
Un alt aspect important este legătura dintre doomscrolling și pierderea timpului de recuperare mentală. În mod normal, creierul are nevoie de perioade de relaxare pentru a procesa informațiile și pentru a se reechilibra. Atunci când timpul liber este petrecut exclusiv în fața fluxurilor de știri sau a rețelelor sociale, aceste momente de recuperare dispar.
În timp, lipsa acestor pauze poate duce la oboseală mentală acumulată. Persoanele afectate pot simți că sunt permanent tensionate sau că nu reușesc să se deconecteze complet.
Reducerea efectelor doomscrolling-ului începe prin conștientizarea acestui obicei. Observarea momentelor în care apare tendința de a derula constant știrile poate ajuta la stabilirea unor limite.
Limitarea timpului petrecut pe aplicații de știri sau pe rețele sociale poate reduce supraîncărcarea informațională. Unele persoane aleg să verifice informațiile doar la anumite ore ale zilei, pentru a evita expunerea constantă.
De asemenea, este util ca ultimele ore ale serii să fie rezervate pentru activități relaxante. Cititul, ascultarea muzicii sau plimbările scurte pot ajuta creierul să se pregătească pentru odihnă.
Înlocuirea doomscrolling-ului cu activități care aduc calm mental poate contribui la reducerea anxietății. Timpul petrecut în natură, exercițiile de respirație sau activitățile creative pot susține echilibrul emoțional.
În final, doomscrolling-ul poate avea un impact real asupra anxietății și energiei mentale, mai ales atunci când devine un obicei zilnic. Creierul are nevoie de un echilibru între informare și perioade de recuperare. Gestionarea conștientă a modului în care consumăm informații poate contribui la menținerea unei stări mentale mai calme și a unui nivel mai stabil de energie. Dacă anxietatea sau oboseala mentală persistă, consultarea unui specialist în sănătate mentală poate oferi strategii utile pentru gestionarea stresului și a consumului digital.
Sursa: raspunsul.ro
